La o distanţă de aproape zece kilometri de oraşul Haţeg, din judeţul Hunedoara, cum treci de Porţile de Fier ale Transilvaniei, acolo unde locul purta odinioară numele de Tapae, se găseşte o bucată de pământ pe care se spune că noaptea păşeşte Dumnezeu: Densuş. Aici îşi înaltă zidurile Biserica Sântul Niculae, cea mai veche biserică românească în care şi astăzi au loc slujbe religioase.
Aflată în apropiere de Haţeg, Biserica Sfântul Nicolae din Densuş este una din cele mai vechi lăcaşuri ale credinţei din Carpaţi. Mulţi spun că Biserica a fost construită pe ruinele unui mausoleu închinat generalului roman Longinus Maximus, alţii spun că a fost un templu a lui Marte. Dar oamenii locului, oameni simpli şi cu multă credinţă, ştiu că Dumnezeu păşeşte noapte de noapte pe iarba din jurul edificiului. Atât de drag îi este locul…
Iar între obiectivele unui turist care ajunge în zona Haţegului, Biserica din Densuş trebuie să fie în capul listei. Datorită particularităţilor acesteia, biserica este cunoscută drept cel mai ciudat edificiu din Ţara Haţegului, fiind construită în mare parte din blocuri masive de piatră şi marmură, dar şi coloane şi statui culese de la fosta colonie romană Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Aflată în apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane, biserica din Densuş a fost obiectul multor controverse între oamenii de ştiinţă. Unii au considerat că biserica ar fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci, altii cred că edificiul este un fost templu roman al zeului Marte. Nici datarea cronologică nu este exactă. Istoricul Nicolae Iorga plasează construirea bisericii în secolul al XVI-lea, în timp ce istoricul de artă Virgil Vătăşeanu o postează în ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Iorga declara că Biserica de la Densuş este cea „fără de pereche în toată românimea”, în timp ce părintele Dumitru Stăniloae o considera „minune a geniului românesc”. Nici năvălirile barbarilor nu au lăsat urme, neavând poate curajul să ridice mâna asupra acestor inestimabile valori spirituale.
Forma acoperişului edificiului, privit din lateral, are forma unui porumbel, iar deasupra altarului păzesc doi lei de piatră, situaţi coadă în coadă. În ce priveşte partea arhitecturală, biserica prezintă un plan pătrat cu latura de şase metri, iar naosul acesteia este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Impresionante sunt şi picturile bisericii bătrâne, lucrări care datează de la 1443 şi au fost realizate de o echipă condusă de maestrul Ştefan, cel care lucrat, în acelaşi stil, şi la Biserica Sân Nicoară din Curtea de Argeş.
Iar dacă Biserica are o istorie complicată, cu nenumărate suferinţe, o restaurare amânată şi târzie, care a costat peste un miliard de lei, indiferent cât de greu i-a fost monumentului să reziste intemperiilor, adevărata piatră de temelie este cea reprezentată de oamenii locului. Credincioşi care în fiecare zi de sărbătoare îmbracă straie curate şi vin să binecuvânteze sfântul lăcaş cu rugăciunea lor, lăsându-se la rându-le binecuvântaţi. Oamenii locului spun că, seară de seară, însuşi Dumnezeu coboară din Ceruri pentru a-şi odihni paşii pe tărâmul binecuvântat…
Biserica Sfântul Nicolae din Densuş figurează pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO, încă din anul 1991, în prezent aceasta aflându-se în plin proces de restaurare.